constatare

nu ploua.

dar

de ce?

si de ce sa fii orbitor, cand poti sa fii doar plapand?

cutia cu vopsea

ah, a naibii ratacire

in cutia cu vopsea,

unde lumea colorata se desprinde val cu val,

iar pamantul nu se-nvarte -

se blocheaza diametral,

apele cu vieti mai scurte

curg in valuri in aval,

Feti-Frumosi cu stele-n frunte

sunt doar zmei la carnaval,

si un bob cu un graunte

se sfarama cu-n ciocan…

In cutia asta, Doamne,

ai creat din alb si negru

lumi intregi si ploi marunte,

cu un iz de mars funebru;

Ai creat si din color

murgi legati, salbateci cai,

si cand simt tropotul lor

e iarba de rai !

casino

stii… de fapt ce sa stii? esti un idiot. si esti mandru de viata ta perfecta, in oraselul tau perfect si cu chitara ta perfecta. eu insa, nu voi fi niciodata suficient de perfecta pentru tine.

si am simtit asta cand m-ai luat ultima data in brate.

nu stiu daca mi-e dor de zilele acelea friguroase sau de cortul vechi, mirosind a “mucigai”, cum spunea scumpul de Arghezi. nu mai vreau sa iti simt vapaia, arzand in corpul meu plapand, facand ravagii printre sinapsele mele sau blocandu-mi functiile esentiale… nu mai stiu…

nu mai stiu nimik de tine. daca ai murit sau daca traiesti. daca te-au gasit. daca esti LA FEL sau deformat, hidos, grotesc si daca te-as iubi si asa.

deocamdata sunt fericita aici, in nedreptatea mea.

cu pasi marunti si fara suvite aramii.

nemultumirea zilei 30 iun

pe scurt, o sa pic la istorie si eventual si la fizica si o sa ma angajez chelnerita la rock sau la brase. singura mea grija va fi sa nu ma calce vreun tramvai in resita…

multumiri pentru nemultumirea zilei de azi: iancu de istorie.

Intr-un moment de ratacire…

…ca asta, ma gandeam ca fericirea consta in numarul de oameni pe care reusesti sa-i atingi cu ceva. Cu numarul de dati pe care le bifezi in care iti zici “da, frate, asta m-a inteles”. Ca in general suntem cu totii niste neintelesi. Chestia asta din care multi isi fac o virtute “a fi neinteles” e o treaba ataaaat, dar atat de banala incat mai ca n-ar trebui luata in seama. Cu cat te faci mai inteles de “iubita”, “prieteni”, “apropiati”, cu atat esti mai fericit. Nu?

Sau fericirea suprema consta in faptul ca de fapt ramai un pic neinteles?

Ca n-am inteles exact…

De fapt e un mare joc, nu?

selling out

cald, mai cald, PREA cald.

si azi n-am chef de buburuze inmuiate in vin rosu, si nici de pachetul de Kent 8 de pe marginea chiuvetei. pana si cafeaua e prea diluata… azi ma simt ieftina si ma vand pe o cana de cafea la ibric. si nu mai caut amintirile alea, vara aceea topita in arterele mele – a venit una noua; cu soare, cu mare, cu tine, dar fara MINE.

azi n-am pur si simplu chef de mine…

in rest, mers pe burta si joc de glezne.

blog cu si despre tine…

Tu ai maini moi si calde si imi cauti corpul sa il incalzesti.

Tu ai un zambet dulce, si ochii tai cauta mereu ceva. ceva in figura mea.

Tu ai mereu ciocolata la indemana cand esti cu mine.

Tu razi de stangacia mea si de bluza mea plina de cola.

Tu iubesti pleoapele mele si le saruti pe rand, intai pe unul, apoi pe celalalt ochi, pana lacrimile mele se pierd intre buzele tale, fara cale de intoarcere.

Tu ai mereu becks cu lamaie la picioare, pentru ca iti place sa ma vezi cum le deschid cu bricheta.

Tu imi soptesti mereu ca anemonele rosii nu costa mult si ca imi sta bine cu bijuteriile astea.

Tu ma faci sa vibrez in noptile astea de iunie si sa imi fie frig; de dorinta.

Tu ma faci sa visez cand tot ce e negru imi pare real.

lectia despre cub

ploua, soare, nu conteaza, tot vreme de betie este. Eh, vorba vine. betie de cuvinte si de aer intoxicat… poluare de orice fel vreti voi.

ma aflu intr-un cub perfect, fara un colt, ca doar asa voia dragul de Nichita. In cubul asta e foarte cald si intuneric, si cand mai razbate fugara o raza de lumina, inchid ochii. Si tot ma arde pe undeva.

Clisee, din nou. sau mai bine spus RUTINA. Si nu ma mai intreb nici macar de ce e asa albastru afara si de ce vocea ta nu ma mai incalzeste la telefon…si convorbirea ajunge sa existe pentru ca “trebuie”. Tonul e neschimbat si cuvintele sunt tot alea pe care le-am folosit si ieri, ajungand deja in stadiul de necuvinte, tocmai pentru ca nu mai exprima nimic. in orice caz, tu per ensamble nu mai exprimi nimic.

si asta nu pentru ca nu mai ai de dat; ci pentru ca eu nu mai am loc de primit.

in rest, oamenii tot jalnici sunt, cafeaua tot prea dulce si D. e in continuare bine-dispus. Ma enerveaza.

nemultumirea zilei 28 iun

mi-e prea cald. mai un pic am parte de o combustie spontana. si azi nu mergem la Valiug, pentru ca lenea e mare si teancul de teste la fizica si mai mare.

multumiri pentru nemultumirea zilei de azi: Boyle Marriote.

nemultumirea zilei 27 iul

astazi de ordin mai personal: parinti isterici, prieteni stresati, lipsa de inspiratie la bac romana.

mission 3 complete !

e frumos sa fii calm si sa ai incredere in tine, adica sa muncesti luni de zile la crearea unei atitudini optimiste, si sa te streseze altii ca “Dumnezeule, nu ti-ai luat cheie !!!”

in alta ordine de idei, e prea mult soare afara si lipsa de chef din partea mea – tot multa, deci in programul de azi, viziunea si misiunea si mult tembelizor.

multumiri pentru nemultumirea zilei de azi: overinvolved parents.