nemultumirea zilei (21 iul)

pe scurt si fara expresii cliseice: D. a plecat la mare fara mine. nu de alta, dar eu am admitere.

multumiri pentru nemultumirea zilei de azi: invatamantul superior

cafea si bunicute emo

Ieri a fost o zi a celor mai proaste bodegi din oras, a discutiilor in mare parte sterile cu prieteni vechi si a sucului acidulat in cantitati deloc neglijabile. M-am trezit cu multa lene azi la ora 12 (dupa ce am adormit la 5, pentru ca D. avea probleme de exprimare a sentimentelor prin SMS – ba m-a iubit, ba m-a urat, ba s-a saturat de mine pana in gat…). Mama a fost sa ia bilete de tren si, conform informatiilor CFR obtinute, plec maine la ora 8 dimineata. Ceea ce va fi de vis.

E frumos sa te trezesti luni la ora 12, sa bei o cana de cafea, sa trimiti un sms pe care trebuia sa il trimiti ieri, sa iti anunti participarea la nu-stiu-ce actiune a nu-stiu-carei institutii (nu, nu m-am dus) si apoi sa stai toata ziua. Ah, aseara m-am intalnit cu un vechi prieten, nu l-am mai vazut de vreo 3 ani, gamer inrait baiatul – nu am apucat sa vorbim prea multe, pentru ca se grabea acasa sa termine ultimul nivel de la nu-stiu-ce-mama-naibii de joc proaspat lansat. Am uitat sa precizez ca era cu bunica (o ajutase la cumparaturi)

Discutia scurta, toate bune si frumoase, la care bunicuta in compleu de in si cu margele albe la gat: “Pe vremea mea, nu stateam toata ziua cu ochii in calculator, ca nu erau”. OK. Pe vremea (dumnea)ei, toti copiii erau cu cheia de gat in fata blocului, cadeau din copaci sau isi dadeau in freza din doi in doi metri, mancau fructe nespalate si se dadeau in leagane improvizate, care pe langa faptul ca se rupeau, nici nu erau foarte igienice. Deci stau si ma intreb cum e mai bine…

Ma rog… Ideea era ca tipul m-a facut curioasa. Asa ca am ajuns home, mi-am pus binecuvantata cana de cafea intre tastatura (da, tastatura mea cea noua) si mouse (optic. model vechi. prost.) si am purces pe drumul jocurilor online. Am gasit ceva interesant – grafica, acceptabila. coloana sonora, Korn si Limp Bizkit. Hm, merge. Dupa ce am omorat vreo 4-5 pitici barbosi si mi-am dat in stamba cu cateva zane usor recalcitrante care aveau prostul obicei sa imi umple ecranul cu un fel de ceara verzulie, si imi mai si luau credit pentru asta, am ajuns la concluzia evidenta ca jocul e de-a dreptul tembel. De ce? Pai, pentru ca dupa ce stai vreo ora sa te lupti cu tot felul de monstruletzi haiosi si sa inveti sa tragi cu niste arme (ale naibii arme, cred k aveau teava rupta, din moment ce imi cereau “bani de gloante” din 2 in 2 minute) cea mai mare satisfactie pe care o primesti e “welcome to level 2″. Nici un bonus. Nici o viata in plus. Pauza. Cunch. Nada. (si ne mai intrebam de ce copiilor din ziua de azi “le lipseste motivatia”…). Deci m-am plictisit teribil de repede. Ah, unde mai pui ca “Loading”-ul pentru nivelul urmator dura enervantde mult. In continuarea cautarilor mele febrile pe net, gasesc neshte site-uri specializate in love&sex, in relatii, in cupluri etc etc. Si un articol care mi-a atras atentia spunea cam asa: ca daca vrei ca tipul de langa tine sa fie mereu al tau, trebuie sa fii cat mai putin disponibila si sa incerci sa il faci gelos. Whatever. Adica (un sfat practic, tot din aceeasi sursa) cand mergi cu el pe strada e recomandabil sa mai intorci capul si dupa alti tipi, de preferinta inalt,atragator,frumos,suplu,cu un BMW sau macar haine de firma, ca sa iti faci partenerul putin gelos. Ceea ce mi se pare o tampenie, adica daca mie mi s-ar face o faza de genul, nu as reactiona nici de-a dracului, ca sa ii demonstrez ca am incredere in el. Dar nu. Femeile trebuie sa ii faca pe barbati gelosi. Daca nu reactioneaza la faza asta, nu te iubeste destul. Daca in cel mai rau caz, reactioneaza, si ca sa continue “gluma” se uita si el dupa vreo blonda mishto, la fel:nu te iubeste destul. Se poate ca blonda aia misto sa il si observe, sa iasa cu el la o bere si apoi sa ajunga cu el in pat. Dup-aia barbatii e porci.

E aproape ora 2. Bine ca nu am bani ca iar comandam pizza.

Buna dimineata !